Stiati care este diferenta dintre recomandarea unui prieten de a citi o carte si cea venita din partea unui biblioterapeut? Sau ca, citind carti, puteti descoperi solutii la anumite probleme, rezolvari pentru unele preocupari existentiale sau ca va puteti dezvolta anumite abilitati? Pe scurt, stiati ca exista biblioterapie?
Ei bine, pe stroke.ro puteti face cunostinta cu ce inseamna biblioterapia si care sunt beneficiile aplicarii tehnicilor ei in viata de zi cu zi. Ca sa ne bucuram impreuna de cat mai multe informatii despre acest domeniu atat de fascinant, am stat de vorba cu autoarea acestui site, Cristina Dragulin, psiholog, jurnalist si biblioterapeut, pasionata iremediabil de biblioterapie si de psihologia culturii. Haideti, asadar, sa vedem ce poate inseamna pentru fiecare simplul gest de a ne aseza confortabil intr-un fotoliu pentru a citi o carte.
In primul rand, ce este biblioterapia? Cand a aparut?
Primul lucru la care se gandesc oamenii cand spun biblioterapie sunt recomandarile de carti. Dar care e diferenta dintre recomandarea unui prieten de a citi o carte si recomandarea unui psiholog-biblioterapeut? Ei bine, prietenul iti recomanda carti tinand cont in mare masura de preferintele sale, de ceea ce i-a placut lui si presupune ca-ti va placea si tie. In schimb, biblioterapeutul mai intai face un profil al cititorului – trasaturi de personalitate, interese profesionale, hobby-uri personale, abilitati native si dobandite, cunostinte in anumite domenii si, cel mai important, te intreaba ce probleme intampini in diferite arii ale vietii si cum incerci sa le rezolvi. Apoi, impreuna cu cititorul, biblioterapeutul stabileste care probleme sau preocupari sunt prioritare la momentul respectiv si cauta sa recomande acele carti de fictiune si non-fictiune „potrivite” cititorului. In plus, biblioterapeutul poate folosi diverse tehnici de biblioterapie (care includ metode de a scrie, metode de a organiza lectura, metode de a alege tematica volumelor citite, metode de a asocia cititul cu alte activitati artistice – de exemplu, desenul, muzica sau sculptura).
Ca termen, biblioterapia provine din alaturarea a doua cuvinte grecesti biblion (carte) si therapeia (vindecare). In 1916, termenul a fost utilizat de Samuel McChord Crothers, un preot american unitarian si eseist, pentru a descrie literatura folosita pentru consilierea oamenilor cu tulburari mentale. Inca de la sfarsitul secolului al XVIII-lea, in multe institutii unde erau tratati pacienti cu tulburari psihice existau biblioteci alcatuite special pentru terapie. La inceput, in Franta, Anglia si Italia. Dupa 1900, acestea existau in aproape intreaga Europa. Dar, ca idee, biblioterapia a existat dintotdeauna. Lectura a fost considerata „medicament” pentru suflet inca din Antichitate.
In prezent, biblioterapia consta intr-un set de tehnici si metode terapeutice care promoveaza folosirea terapiei prin scris si citit, combinata uneori, in functie de cititori, cu alte activitati artistice. Scopurile ei sunt: sa ii ajute pe cititori sa descopere solutii la anumite probleme explorand acel tip de probleme in carti, sa gaseasca rezolvari pentru anumite preocupari existentiale sau de alt tip, sa se autocunoasca, sa dobandeasca sau sa-si dezvolte anumite abilitati, sa constientizeze anumite aspecte ale realitatii sau sa capete anumite cunostinte care-i intereseaza.
”Orice carte pe care o lecturezi trebuie sa te determine sa ai mai multa energie sa traiesti frumos, sa te bucuri de ceea ce faci, sa iti ofere mii de perechi de ochelari prin care sa privesti realitatea si acest fapt sa te faca sa traiesti din plin.”
Ce inseamna pentru tine simplul gest de a te aseza pe un fotoliu confortabil si de a citi o carte?
O rupere a ritmului cotidian, care tinde a fi prea agitat si prea rapid. Un moment de liniste sufleteasca si de reincarcare a bateriilor mintii si trupului. Practic, asta si promoveaza biblioterapia – ideea ca orice carte pe care o lecturezi trebuie sa te determine sa ai mai multa energie sa traiesti frumos, sa te bucuri de ceea ce faci, sa iti ofere mii de perechi de ochelari prin care sa privesti realitatea si acest fapt sa te faca sa traiesti din plin. Problema este ca in perioada asta in care traim suntem bombardati cu milioane de titluri si nu stim sa selectam ce avem nevoie. Citim de-a valma, fara niciun obiectiv anume sau doar cu scopul de a ne relaxa si atat. Nu tragem toate foloasele posibile din lectura pentru ca nu citim ce avem noi nevoie. Ne ghidam dupa criterii superficiale, false, care apartin altora si nu avem incredere sa facem chiar noi selectia dupa niste criterii personale. Nu e usor, e adevarat. Dar nu e imposibil.
Ce se poate intampla cu noi dupa o ora de citit in liniste?
O asezare a energiilor organismului, o imbunatatire a functiilor cognitive, o linistire a ritmului cardiac si o mai buna circulatie a sangelui. Si nu o spun eu, ci sutele de studii facute in domeniu. Lectura are efecte pozitive atat asupra organismului, cat si asupra mintii si sufletului.
Cum arata coltul tau de lectura ideal?
Coltul de lectura ideal ar trebui sa existe in fiecare casa. Nu e nimic spectaculos. Trebuie un fotoliu/sezlong/scaun/canapea confortabile, fiecare ce prefera. O masuta cu un carnetel si un pix. O piesa de mobilier cu doua-trei rafturi pentru carti. Si, apoi, fiecare ce vrea sa mai adauge ‒ o vaza cu flori, un raft cu dulciurile sau snack-urile preferate, orice i-ar face sa se simta confortabil si sa atinga o stare de liniste.
Coltul meu de lectura ar trebui sa aiba un sezlong confortabil si o masuta la care sa pot scrie stand pe sezlong. Sa fie la fereastra, langa un semineu. Sa am cateva rafturi la indemana cu carti, jurnalele de lectura, instrumente de scris, post-ituri, semne de carte si neaparat un cosulet cu dulciurile mele preferate si un pahar cu suc de fructe. Sa am o priveliste spre o gradina plina de flori si copaci. Sa fie intr-o camera retrasa, fara zgomote, fara televizor, fara telefoane, fara tablete etc. Poate singurul aparat electronic ar putea fi acolo un casetofon ca sa pun muzica. Cred ca tocmai am descris paradisul!
Cum ne poate ajuta biblioterapia daca ne confruntam cu probleme legate de mancare (de exemplu, tinem dieta dupa dieta, dar nu ajungem la rezultatul dorit)?
Ca orice problema, si aceasta poate fi abordata prin lectura si scris. Insa, in functie de gravitatea problemei tehnicile de biblioterapie s-ar putea sa fie nevoie sa fie sustinute si de alt tip de terapie. Se stabileste un program de activitati de lectura si scris, combinate eventual si cu alte activitati, dupa caz, dupa evaluarea personalitatii, a intereselor, abilitatilor si dupa stabilirea clara a obiectivelor biblioterapiei, in fiecare caz.
Sa luam un exemplu concret. O tanara de 22 de ani are o greutate mai mare decat ar fi recomandat pentru sanatatea ei. Asadar, ia decizia sa scape de kilogramele in plus. Nu are probleme de sanatate, deci e nevoie de o atentie mai mare in cazul alimentelor cunoscute ca contribuind la luarea in greutate si introducerea unui program de miscare (fie excursii la munte, fie un abonament la fitness, fie cumpara un CD cu exercitii care sa le faca acasa). Pe langa toate acestea, i-ar fi de ajutor sa citeasca si cateva carti prin care „sa cunoasca” si alte tinere care s-au confruntat cu problema asta, dar nu numai, carti care sa ii deschida ochii in privinta consecintelor negative care apar in timp, ca urmare a luarii in greutate peste normal, sau carti care sa ii permita sa reflecteze la importanta imaginii corporale ori la rolul stimei de sine in viata noastra. In plus, lectura poate fi insotita si de cateva metode de terapie prin scris si, in functie de pasiunile ei, combinata cu desen etc. De exemplu:
Sa tina un jurnal de lectura in care sa scrie ce solutii au gasit personajele din cartile citite pentru a rezolva problemele de sanatate cu care se confrunta.
Sa deseneze personajele din cartile citite de ea.
Iata o posibila lista de lectura (5 carti fictiune si 5 carti non-fictiune):
Biografia foamei, de Amelie Nothomb
Femeia comestibila, de Margaret Atwood
Locuiesc in televizor, de Chloe Delaume
Eleganta ariciului, de Muriel Barbery
Fata intalneste baiatul, de Ali Smith
Arta de a fi, de Erich Fromm
Arta esentei, de Dominique Loreau
Foamea ucigașă, de Gianna Schelotto
Cand mancarea tine loc de dragoste, de Geneen Roth
Busola placerii, de David J. Linden
Cum ne poate schimba o carte viziunea asupra relatiei noastre cu mancarea?
In primul rand, punandu-ne in relatie cu ceea ce ne este teama, cu ceea ce nu ne place, cu ceea ce am vrea sa fim si sa facem, dar nu reusim, cu ceea ce evitam. In al doilea rand, aceasta raportare la sine, la imaginea pe care o avem despre noi si despre lume, la cine suntem si ce avem nevoie si dorim ne conduce mai departe sa ne gandim la cum sa actionam pentru a ne atinge scopurile. Cartile ne determina sa schimbam perspectiva cu care ne vedem pe noi insine, sa ne confruntam mental cu alternative de actiune si sa empatizam cu personaje cu probleme asemanatoare. Cartile ne determina sa gandim o problema in toate fatetele ei, ne ofera ocazia sa traim mental anumite experiente emotionale si cognitive si ne ofera modele de comportament de analizat – ar fi bune pentru noi, ne-ar folosi la ceva, ar fi realist sa le aplicam in viata noastra? Si, poate chiar fara sa ne dam seama, gasim solutii pentru noi insine, altele decat cele din carti, insa pe care nu le-am fi descoperit daca nu am fi citit.
Cum ne ajuta cartile sa ne gasim calea spre noi insine si sa luam decizii bune pentru noi?
Cu cat descoperim mai multe personaje, mai multe situatii de viata, mai multe probleme infruntate de personaje, cu atat devenim mai bogati sufleteste, traim mental si emotional acele contexte, experimentam solutii la probleme la nivel mental pentru a le aplica apoi in realitate etc. De fapt, lectura ne ajuta sa gasim mii şi mii de cai spre noi inşine, mereu noi, mereu provocatoare, mereu interesante. In plus, ne conduce prin mii şi mii de cai spre ceilalţi, spre a-i inţelege, spre a comunica si relationa mai bine cu ei.
Cum sa ne alegem cartile?
Iata principalele idei de care trebuie sa tinem seama cand alegem sa citim o carte:
Lectura trebuie sa fie in acord cu nevoile si dorintele noastre.
Lectura trebuie sa fie o metoda de a ne atinge scopurile de la un moment dat.
Lectura trebuie sa fie o alegere in acord cu personalitatea, preocuparile si problemele noastre.
Lectura trebuie sa fie un mijloc de a ne energiza si de a ne simti mai bine in propria piele si in lume.
Lectura trebuie sa ne conduca spre descoperirea de sine, spre explorarea lumii in care traim, spre intelegerea oamenilor si sa ne ofere diverse „perechi de ochelari” cu care sa privim in jur.
Ce poti sa-i transmiti unei persoane care spune ca e „sanatoasa tun” si nu are nevoie sa apeleze la biblioterapie?
Interesanta intrebare. Pai, desi tehnicile de biblioterapie sunt eficiente in anumite tulburari psihice, practic ele sunt ideale pentru cei sanatosi tun. Adica, in cazul problemelor de viata (divort, certuri cu copiii, timiditate, deprimare etc.), biblioterapia da rezultate sigure. Secretul este, asa cum am precizat mai sus, sa inveti sa faci selectia dupa niste criterii corecte. Nu ai nevoie de biblioterapeut decat pentru putin timp. Dupa ce ai invatat niste tehnici de baza, devii propriul biblioterapeut.
Care crezi ca este, in Romania, ponderea oamenilor care citesc in mod frecvent, din obisnuinta?
Motivele pentru care citim sunt esentiale. Beneficiile lecturii „se ascund” in motivele alegerii cartilor pe care le citim. Simpla relaxare si evadarea din cotidian sunt bune pentru perioade scurte. Ne intoarcem la aceleasi probleme, ele nu se rezolva in timp ce noi citim. Atunci ce ar fi daca am invata sa citim, sa ne relaxam si sa gasim solutii in acelasi timp la problemele reale din viata noastra? Nu ne-ar da asta „aripi”? N-am citi si mai mult? N-am avea mereu bateriile incarcate? De ce? Pentru ca am sti ca nu numai devenim mai empatici, mai destepti, mai culti citind, ci am trai mai bine, am deveni mai eficienti in tot ceea ce facem si nu doar ne-am rezolva problemele, ci ne-am indeplini visele. Pare prea frumos sa fie adevarat? Ei bine, nu numai ca exista studii de psihologie care dovedesc ca se poate, dar si cei care practica autoterapia prin lectura si scris pot marturisi oricand ca functioneaza.
Care sunt principalele motive care-i impiedica pe oameni sa citeasca?
O sa precizez doar trei.
E greu de ales. Din milioanele de titluri, de autori, de coperti care invadeaza rafturile librariilor online sau din oras, ce sa selectezi? Nu mai bine te uiti la un film, joci un joc pe calculator sau te culci? Alte activitati sunt adesea mai la indemana.
Nu stiu dupa ce criterii sa aleaga. Cine sa le recomande cartile de citit? Daca ei nu au timp sa citeasca recenzii, sa umble prin librarii si sa vorbeasca cu cei care citesc? Daca nu au invatat sa faca selectia inca de mici, la maturitate nu au „intrumentele” necesare pentru a alege ce sa citeasca. Sau poate ca au ales vreo carte, nu le-a placut, nu au simtit ca s-au ales cu ceva si au renuntat. Oricum, cine are timp de citit? Dar, de fapt, nestiind sa aleaga, desigur ca au fost dezamagiti de lectura.
Nu cunosc beneficiile. Nu le-au experimentat pe pielea lor. Odata ce ai simtit ce poate face lectura pentru tine, nu mai renunti la ea.
Noile gadgeturi incurajeaza cititul sau il trag deoparte?
Depinde, acum poti citi pe telefon sau pe tableta si exista audiobookuri. Deci, in principiu, noile gadgeturi favorizeaza lectura. Dar, in acelasi timp, ofera si alte modalitati de petrecere a timpului – diverse aplicatii, jocuri etc. Cred ca depinde de fiecare, de prioritatile si pasiunile sale.
P.S. Acesta este primul interviu dintr-o serie dedicata domeniilor mai putin cunoscute in Romania, dar atat de utile pentru fiecare dintre noi, domenii care ne pot ajuta chiar si sa slabim si sa ne simtim bine cu noi insine.
Spune-ne care este cartea pe care o citesti in prezent si de ce.
Comentarii recente