Ikebana poate restabili pacea în noi

În martie anul acesta mi-am făcut un cadou, care, fără să știu, a fost punctul de plecare pentru o călătorie minunată în care sper să mă aflu toată viața – cadoul a fost un curs introductiv de Ikebana.

Acolo am aflat că în București pot urma cursuri de Ikebana, acreditate de Școala Sogetsu din Japonia.

Când eram mică, sora mamei făcea aranjamente florale, pe care le numea „Ikebana”. Pe mine mă fascinau și cumva gândul de a merge în această direcție m-a însoțit ani de-a rândul. Totuși, eram descurajată crezând că așa ceva nu voi putea găsi în România. Dar, iată, minunea s-a întâmplat: nu avem doar cursuri în România, ci și Asociație de Ikebana.

Despre ce înseamnă Ikebana, ce ne oferă pentru starea de bine și chiar pentru sănătatea mintală, dar și despre cursurile pe care le putem urma ne povestește doamna Florentina Vinica Barbu, profesor de Ikebana certificat în Japonia, Școala Sogetsu.

Ați absolvit Facultatea de Horticultură din București, însă cum ați urmat cursurile Ikebana ale Școlii Sogetsu?

Da, am absolvit Facultatea de Horticultură, mai târziu am făcut masterul în Managementul Conservării Biodiversității, acum sunt la doctorat.

Dar am avut dintotdeauna această dragoste pentru flori, de când eram foarte mică. Aveam acasă trei cărticele despre flori, Ghidul grădinarului amator, Florile din grădina mea și Ikebana – arta aranjării florilor, ultima, scrisă de doamna Laura Sigarteu Petrina. Făceau parte din colecția Caleidoscop, editura Ceres, publicate prin anii ’60-’70. Sunt născută în 1973, anul acesta am împlinit jumătate de secol. Mi se pare o mare realizare, să știți, viața nu a fost deloc simplă și ușoară…

Ei bine, atât am răsfoit aceste trei cărticele, încât le știam pe dinafară, așa am început să învăț denumirile plantelor în latină, de exemplu. Făceam planuri de grădini, cum aveau bunicii mei la țară, cu pomii fructiferi și florile mele preferate. Florile îndeosebi mă fascinau, țin minte și acum cum am stat într-o zi mult timp să admir irizațiile petalelor aurii și modelul ca de vase de sânge, așa cum aveam eu pe brațe, ale unor freesii pe care le adusese mama mea. Mi se părea că sunt într-o poveste cu zâne. Eram un copil introvertit, preferam să mă joc așa, pe vremea aceea…

Din cartea de Ikebana am învățat despre această artă pentru prima dată.

Mai târziu, eram deja la liceu, după Revoluție, m-am împrietenit cu o fată care începuse să practice budismul și primea de la o Asociație Zen din Franța cărți despre Zen sau Ikebana. I le traduceam eu, cu pixul pe hârtie, i le trimiteam apoi prin poștă. Pe vremea aceea nu existau computere, nici telefoane mobile.

Așa am învățat despre Zen. Prima carte pe care am tradus-o a fost Zen Adevărat a lui Taisen Deshimaru.

Și așa am început să practic și ikebana, ca o practică Zen, de una singură.

În 2018 am intrat într-un grup care practica Ikebana, condus de doamna Sanda Lazur. Acolo a fost începutul noii noastre Asociații, pentru că doamnele din grup au devenit mai târziu membri fondatori ai Asociației, dar la momentul acela nu mi-am imaginat niciodată ce curs va lua viața mea pe această Cale.

În 2019 am văzut un anunț pe Facebook că Eikou Sumura Sensei, maestră a școlii Sogetsu, va susține un workshop în Bulgaria. M-am hotărât să mă duc, așa am simțit. Acolo, am avut două ateliere cu Sumura Sensei, m-a impresionat foarte mult, este o persoană cu totul deosebită. A fost, cred, o întâlnire de destin, așa cum au tot fost în viața mea în ultima vreme. Probabil că sunt pe calea cea bună…

După atelier, maestrul vine la fiecare și îi analizează creația, așa s-a întâmplat și acum. I-am spus câte ceva despre mine, m-a privit cu atenție și a spus cu un zâmbet blând: „Te rog, continuă“. Atât. Și am continuat. Am început să practic Ikebana în școala Sogetsu, prima dată cu doamna Miroslava Ivanova, o profesoară excelentă, cu ea am făcut modulele 1 și 2, a pus o bază temeinică, tehnic vorbind, îi sunt foarte recunoscătoare pentru acest lucru. Pentru lecții, mergeam până la Sofia, cu autocarul, călătoream noaptea, ajungeam la Sofia, făceam Ikebana cât era posibil omenește, plecam apoi la autocar ca să vin acasă. Câte două nopți nedormite la fiecare călătorie. Un efort foarte mare, mai ales pentru cineva cu probleme autoimune ca mine, pentru care oboseala este un factor care trebuie evitat, stresul la fel.

După modulul 2, am început să studiez cu Oksana Shtyk, o profesoară de Ikebana din Varna. Varna era mult mai aproape, mai ușor de gestionat efortul. Oksana mi-a devenit o bună prietenă, este un om deosebit, cu un suflet și o sensibilitate aparte, cu ea am o relație spirituală mai mult, o simt ca pe o soră. Am și făcut câteva proiecte frumoase împreună la Varna, expoziții, sper să putem continua și la București acest lucru.

Cu Oksana am studiat până la modulul 5, dar pentru certificatul de profesor mi-a recomandat-o pe doamna Olga Yudina, și ea o profesoară extraordinară, cu o cunoaștere profundă a acestei arte. Lecțiile cu ea erau o bucurie, Olga este o enciclopedie.

Dar a venit războiul și am avut nevoie de un alt profesor. Doamna Nadia El Borai Yamamura, mentorul meu și îngerul meu păzitor pe această Cale, mi-a găsit profesor în Japonia pe doamna Rumiko Matsumura Sensei, o Bucurie de Om. Cu ea, totul se rafinează, nu mai este vorba doar despre Ikebana, de fapt. Pătrundem acum în zona esteticii japoneze, dar și a unui anumit stil de viață, de a înțelege lucrurile. Acum îmi e clar:

Ikebana nu este doar despre flori sau plante, în general. Este vorba despre cum suntem ca oameni, despre generozitate, despre relația autentică între profesor și discipol. Despre toată viața noastră, de fapt, și cum să ne bucurăm de ea, cum să vedem, să găsim echilibrul și armonia din ea, indiferent ce s-ar întâmpla.

Lucrurile acestea le învăț și de la Nadia, care a avut grijă de mine ca de o fiică. Ea este, de fapt, autoarea Asociației noastre, ea m-a încurajat, m-a împins de la spate, mai bine zis, să o pun pe picioare. Nu mi-ar fi trecut niciodată prin minte că acest lucru ar putea fi posibil. Nu știu ce a văzut în mine, dar iată, acum avem o Asociație de Ikebana, prima filială a Ikebana International din toată Europa de Est. Este aici, la București, și mi-aș dori tare mult să bucure oamenii cu frumusețe pentru mult timp de aici înainte și, mai mult decât orice, să creeze punți între oameni, să fie un centru în primul rând al prieteniei. Mottoul Ikebana International este „In friendship through flowers”. Este minunat acest motto, aș vrea ca energia aceasta frumoasă să fie singura care să conteze, într-o lume care, iată, pare că se destramă de la prea multe conflicte.

Ce are specific Școala Sogetsu?

Sofu Teshigahara, creatorul școlii Sogetsu, care a revoluționat Ikebana de fapt, spunea: „Ikebana poate fi făcută de oricine, oricând, oriunde, cu orice fel de material”. De asemenea, a creat o metodă, un manual care să acopere practic nevoia de a învăța orice stil, orice temă din Ikebana. Nu era nimic lăsat la voia întâmplării, totul putea fi învățat.
Pe de altă parte, în Sogetsu ți se acordă libertatea de a crea, de a inova, de a-ți exprima Eul, sentimentele, chiar angoasele. „Florile devin umane în Ikebana”, spunea tot el. Florile, plantele ne exprimă de fapt pe noi, ne putem crea propria imagine a Universului.

Cum mă ajută Ikebana în dezvoltarea personală?

Așa cum spuneam, Ikebana este Kadō, în esență. Oamenii pot vedea în Ikebana artă, relaxare, poate chiar distracție, nu de multe ori vedem titluri precum Fun Ikebana, Easy Ikebana etc. Dar în esență, la origine, este o Cale spirituală.

Să nu uităm, la începutul ei, Ikebana a fost concepută ca o ofrandă sacră către Buddha. Budismul a ajuns în Japonia în sec. al VI-lea din China, unde ajunsese din India. Poporul japonez însă a îmbinat dragostea pentru frumusețea lumii plantelor cu credința lui shintoistă că plantele sunt sacre, făcând din Ikebana un model al unui Univers armonios, în care Raiul, Omul și Pământul sunt într-un echilibru perfect. Scopul final este, prin crearea acestei armonii interioare din Ikebana, să ajungi la Satori, să fii în starea de iluminare. Dar nu există de fapt un scop final, contează doar călătoria.

În călătoria mea acum, particip, începând cu 1 iulie 2022, la programul de meditație prin Ikebana, 千日挿花行（Sennichi Souka Gyo), cunoscut ca 1000 Ikebana Challenge. Acest program, care în prezent este parcurs de doar câteva persoane din întreaga lume, îi are ca îndrumători pe Shoso Shimbo și Shoan Lo (doi profesori de Ikebana Sogetsu) și necesită crearea unei Ikebana în fiecare zi, timp de 1000 de zile. Pentru fiecare Ikebana, încerc să scriu un haiku, menit să încremenească în timp emoția trecătoare a acelei zile. Nu reușesc de fiecare dată, am și rămas în urmă cu postările, dar Ikebana fac, în fiecare zi. Aici îmi puteți vedea lucrările. Este un program unic în lume, fiind inspirat de Sennichi Kaiho Gyo, cea mai dificilă practică Zen din Japonia, începută în perioada Heian (794 – 1185).

Ce înseamnă pentru dumneavoastră Ikebana și care este stilul de aranjament preferat?

Libertate. În multe privințe, Ikebana înseamnă libertate, mai ales în școala Sogetsu. Libertatea de exprimare, de creativitate, libertatea de conectare cu ceilalți. Fac parte din unele grupuri de Ikebana și este atât de frumos să vezi cum ikebaniștii se încurajează reciproc, învață unii de la alții, își împărtășesc cunoștințele și impresiile, cu bunătate. Ikebana înseamnă prietenie, de la suflet la suflet.

În trecut, făceam Ikebana de una singură cum puteam, fără profesor, citind, traducând cărți de Ikebana și Zen. Acum, fiind parte dintr-un grup și având un profesor, în special un profesor japonez, înțelegerea se produce la un alt nivel. Ikebana este un exercițiu intelectual, necesită intenție, viziune și un simț subtil al întregii energii care vibrează în jurul unui aranjament. Sufletul înțelege poezia vieții.

 În această lume în schimbare, acum ne confruntăm cu multe probleme, de la războaie la poluare și distrugerea mediului. Ikebana poate restabili pacea în noi, în relațiile noastre și, cel mai important, crește dragostea pentru natură, înțelegerea lumii plantelor, prețuirea lor. Ikebaniștii trebuie să fie în mod implicit iubitori de natură. A face Ikebana este un stil de viață, nu mai suntem separați de lume, ci înțelegem cum să facem parte din ea, asta înseamnă să îmbrățișăm și călătoria noastră fragilă prin viață. Suntem ca florile în această lume trecătoare, urmând același ciclu ca al lor: ne naștem, trăim și ne ofilim. Florile din Ikebana ne pot învăța cum să înflorim, fiecare în felul nostru, fără a concura, dar trăind cea mai bună viață posibilă pentru noi, sub cerul senin sau în ploaie, cu recunoștință.

Un copil de 7 ani mi-a scris, după atelier, că „Ikebana este înțeleaptă”. Este înțeleaptă, într-adevăr, ca un profesor bun și iubitor.

Încercarea de a obține armonie și echilibru în Ikebana merge în ambele sensuri, de la frumusețea interioară a sufletului, prin mâini, ochi și inimă, creând frumusețe într-un aranjament, care se întoarce la noi ca un val, inundându-ne întreaga ființă, îmbogățindu-ne încă o dată, într-o energie circulară infinită.

Ikebana este într-adevăr Kadō, experimentând-o, putem obține lumina spiritului.

Aranjamentul meu preferat?

Este miniatura, așa cred. Miniatura și stilul minimalist. Miniatura înseamnă aranjamente în vase mici, cât să-ți încapă în palmă. În Sogetsu trebuie să fie în număr de minimum 5 și trebuie creată o relație între ele, trebuie „împrietenite”. Era aranjamentul preferat al doamnei Kasumi Teshigahara, fiica lui Sofu Teshigahara, întemeietorul școlii Sogetsu. Ea a fost al doilea iemoto al școlii, mai puțin cunoscută decât tatăl sau fratele ei Hiroshi, a și trăit puțin. Dar era de o frumusețe, o delicatețe și o eleganță deosebite, iar miniatura devenise aranjamentul ei semnătură.
Mie îmi place că putem crea frumusețe cu resurse foarte puține, dar în imaginația unui copil ar putea fi ceva minunat. Este ca și cum aș crea un aranjament în lumea poveștilor. Am fost educatoare, am spus foarte multe povești… m-am obișnuit să privesc lumea ființelor mici cu ochii lui Hans Christian Andersen.

Am putea vedea Ikebana ca terapie?

Da. Există studii în acest sens, există efecte benefice chiar în ceea ce privește boli autoimune grave, nu doar la nivel psihologic. Pentru cursul meu Hana kokoro 花こころ (Inimă de Floare), am scris că este conceput ca „un spațiu în care oamenii sunt invitați să încetinească ritmul, în armonie cu natura, să-și simtă sufletul învăluit de pace, bucurie și iubire, să observe, chiar și pentru o clipă, culorile, parfumul, nervurile frunzelor, tandrețea petalelor. Este un parcurs blând, meditativ, în care învățăm să asociem plantele, să le privim cu atenție, dar și să ne privim pe noi înșine, în relația cu ele, cu răbdare, cu compasiune, cu acceptare. Timpul petrecut astfel ne oferă liniștea necesară pentru a reflecta asupra multitudinii de daruri pe care Natura ni le oferă cu dragoste, în generozitatea ei infinită”. Eu așa simt că se petrec lucrurile.

De altfel, după curs, de multe ori au venit cursanții să spună că se simt mai bine, îi durea capul și le-a trecut, că sunt mai fericiți, mai ușori etc. Este o mare bucurie pentru mine, vă rog să îmi mai spuneți când simțiți asta, mă face fericită… 

România face parte acum în mod oficial din lumea Ikebanei și este primul și singurul centru Ikebana International din Europa de Est. Povestiți-ne despre cum ați fondat Asociația de Ikebana și ce înseamnă pentru țara noastră.

Așa cum spuneam, motorul a fost doamna Nadia El Borai, care a fost președinte Ikebana International. Ea a fost prima care a avut această viziune și m-a pus efectiv pe șine, să îndeplinesc acest obiectiv.
M-am gândit că singurul loc care ar fi potrivit pentru această asociație nu poate fi decât Facultatea de Horticultură. Eu am iubit locul acela de când l-am văzut, oamenii de acolo sunt frumoși, sunt… altfel. Pentru mine, Facultatea de Horticultură înseamnă Acasă. Astfel încât m-am dus acolo să discut despre asta, iar ei ne-au primit cu brațele deschise, cu bucurie, le mulțumesc din suflet tuturor, și domnului decan Adrian Asănică, și mai ales domnului prorector Florin Stănică, ne-au sprijinit foarte mult. Împreună cu doamna prodecan Sorina Petra și doamna Sanda Lazur am înființat Asociația. Birocrația a durat mult, apoi am început corespondența pe partea japoneză la Ikebana International, care au fost de foarte mare ajutor și foarte prompți. Din septembrie anul acesta, suntem Ikebana International Bucharest, filiala nr. 269, avem la momentul acesta 20 de membri. Este o mare realizare, să știți. Am primit foarte mult ajutor, și aici, și în Japonia. Sunt foarte recunoscătoare tuturor celor care ne-au ajutat, mulțumesc din suflet!  

Ce înseamnă pentru țara noastră? Cred că înseamnă enorm. Acum pur și simplu existăm în mod oficial pe harta Ikebana din lumea întreagă, suntem „văzuți”. Acest lucru vine împreună cu o responsabilitate foarte mare pe care ne-o asumăm. Ikebana International este o organizație de nivel mondial, cea mai veche organizație de Ikebana din lume. A fost fondată în 1956, primele școli fiind și cele mai importante, Ikenobo, Ohara și Sogetsu. Are filiale în toată lumea, președintele onorific este un membru al familiei imperiale, în prezent Prințesa Takamado.
Iar noi acum facem parte din această lume. Vă invităm pe pagina Asociației noastre. 
De asemenea, faptul că acum, aici, există cursuri predate de profesori certificați în Japonia înseamnă iarăși foarte mult. Nu este suficient în lumea aceasta să spui „fac Ikebana”. Pentru ei, relația dintre profesor și discipol este foarte importantă, filiera prin care te educi este de asemenea foarte importantă, ca în orice arte tradiționale japoneze. Profesorul contează foarte mult în Japonia, cine ne transmite cunoașterea are o importanță deosebită, garantează pentru ceea ce clădește în noi. Mai știți povestea cu senseiul bun și cel rău din Karate Kid? Pare departe de Ikebana, dar uneori se apropie foarte mult…

Cum decurg cursurile de Ikebana pe care le oferiți în București?

Avem cursuri la dojo, Floribana Dojo, sau la Facultatea de Horticultură. În prezent, marți sunt la Horticultură, miercuri și joi la dojo, duminică la Horticultură din nou. Pentru mai multe informații, vă voi ruga să intrați pe pagina Floribana Dojo, sau pe grupul Ikebana Friends Romania, acolo postez informații legate de cursuri sau ateliere, sau cel mai bine îmi puteți scrie direct la mail flori_barbu@yahoo.com sau tel. 0742857165.

Doar femeile pot fi interesate de cursurile de Ikebana sau și bărbații?

Cursul este pentru oricine, femei sau bărbați…
Inițial, Ikebana a fost practicată de bărbați, să nu uităm, mai întâi de călugări, apoi de aristocrați, samurai, de oameni obișnuiți…. Ar fi minunat să existe o comunitate de kadoka bărbați în România, îi invit cu drag la dojo.

Pentru copii sunt sau vor fi cursuri?

Da, intenționez să am cursuri și cu copiii, cu ei îmi place cel mai mult să lucrez, de fapt. Am fost mult timp cadru didactic și mi-e dor să fiu în mijlocul copiilor, din nou.

Un gând de final și o invitație pentru viitorii cursanți.

Un gând de final…

Fiecare zi e un nou început, chiar o putem lua de la zero, atât timp cât deschidem ochii din nou. Calea pe care o căutăm duce în final la noi înșine, să facem în așa fel ca destinația să fie un loc frumos și primitor.
Am cunoscut un călugăr japonez. După atelierul cu el, m-am dus să îi mulțumesc, dar nu știam să spun decât Arigato. A crezut că știu japoneză și, bucuros, a început să îmi spună o mulțime de cuvinte. I-am spus că îmi pare rău, dar nu înțeleg… A stat un pic, s-a gândit și mi-a spus în engleză: Are you happy? Am spus da. A fost foarte fericit.
A fi fericit este tot ce contează. Prețuiți momentele frumoase și fericite, viața este un dar pe care trebuie să îl primim cu bucurie, să fim recunoscători pentru lumină, pentru întuneric, pentru nori, pentru flori, arbori, prieteni, iubire sau tot ce e frumos în lumea asta, atât cât este. Aceasta este invitația pe care v-o adresez, vă rog să o primiți. Mulțumesc.

Foto credit și aranjamente Ikebana: Florentina Vinica Barbu